NOTA 10 pentru AGER Service şi NOTA 1 pentru cei de la Centru de Parbrize - GIMAROM! Cel puţin la capitolul “client service”! Astăzi mi-am schimbat parbrizul la Ager Service, din calea Şerban Vodă nr. 231A. Marca Splintex (verde cu parasolar verde), pe Germania – 333 lei (parbriz şi manoperă), cu cheder nou Pilkington (220 lei) cumpărat de la Gimarom. Până aici însă a trebuit să pierd ceva timp şi nervi prin sala de aşteptare de la Gimarom din strada Istrati, sector 5… Dar sa încep cu începutul.
Fisura de pe vechiul meu parbriz Hirschler ajunsese deja prea departe, iar condusul noaptea, prin păienjenişul farurilor de pe contrasens, devenise o metodă de tortură chiar şi prin oraş! Astfel, ca orice muritor de rând, am întrebat printre cunoscători ce parbriz să pun şi, mai ales, la ce service. Până să apuc să termin întrebarea, ultimul mi-a recomandat fără să se gândească: “Doar AGER! Vezi că părcă e la capătul Şos. Progresului. Şi-au pus mai mulţi acolo, au fost foarte mulţumiţi şi doar acolo recomand”. Informaţie bună, dar prost localizată! Acest fapt m-a indus în eroare şi am ajuns pe pagina de internet la Gimarom, care, într-adevăr, a avut norocul să prindă domeniul .ro, în faţa lui Ager care are
www.parbrize.info.
Telefonez la Gimarom – “parbriz verde cu parasolar verde 240 lei, montaj 50 lei şi cheder… 220 lei. Le avem pe stoc. Parbrizul este pe Anglia. Dar trebuie să vă programaţi cu doua zile înainte!” îmi spune o doamnă amabilă de la recepţie. Sun şi la Ager – “pentru E30 avem parbriz pe Germania, dar nu avem cheder pe stoc”. Fac un calcul – era bun pe Germania, Ager are recomandări, dar nu are cheder! Păcat, dar aş vrea garanţie completă – pe parbriz, cheder, montaj!
Aşa că fac o programare la Gimarom, cu două zile înainte cum îmi ceruse tipa de la recepţie. Încântat că îmi voi schimba vechiul parbriz, spal repede maşina, bag repede benzină, şi calc pedala blană ca să mă prezint punctual, astăzi, 13.02.2009, ora 13.00, pe strada Istrati. La recepţie, o tipă mă găseşte repede în caietul studenţesc “programări”. Era destul de pustiu, aşa că treaba trebuia să meargă repede, mă gândeam eu optimist. Tipa îmi dă print la “Foaia de lucru”, total 510 lei, şi mă roagă să mai aştept puţin că “băieţii sunt la masă. Vin în maxim 15-20 de minute”. OK! Nu m-a deranjat faza, deşi atunci când făcusem programarea, doama putea să spună că ora 13.00 nu este bună pentru că băieţii sunt în pauză de masă!
“Luaţi devizul şi aşteptaţi aici sau afară”. M-am plimbat, am fumat 10 ţigări, iar în final am băut şi o jumătate de cafea lungă, proastă şi fără zahăr, pentru care am plătit 1 leu pe o fisă de 0,8 lei! Între timp au venit câţiva tipi destul de furioşi care reclamau diverse probleme la montaje. “Oriunde se întâmplă” îmi făceam eu curaj. Aceştia erau conduşi să discute problema afară, în privat, la maşina cu pricina.
La 13.40 mă duc să întreb dacă mai durează până mă preia cineva. Deja se vedea ceva mişcare prin atelier. “Da, ne scuzaţi, imediat, mai durează maxim 15 minute!”. La 14.05 mă duc să întreb dacă mai vine cineva să mă preia şi pe mine. Foarte senină şi parcă mă vedea pentru prima oară: EA: “Păi… nu aţi fost la băieţi să le duceţi devizul?”, EU: “Păi, mi-a spus cineva? Mi-aţi spus să aştept…” În discuţie se bagă şi ŞEFU’: “Păi, duceţi-vă la ei pe uşa aceea cu Intrarea strict interzisă. Acum sunteţi persoană autorizată!”, a încearcat să facă o glumă inteligentă şefu’ de magazin, un tip blond şi cu zâmbet ironic şi arogant. Intru în atelier, şi văd o singură echipă, de nişte trei meşteri, cu fesuri în cap şi salopete murdare, coordonaţi de unul care ştia să citească. “Ia, ce aveţi aici? Du-te la ală. Bă, vezi ce trebuie aici! O facem, dar durează, nu ştiu cât, abia acum mă apuc de camionul ăsta. Nu vezi ce e aici?”. În acest timp, intrau în hală alte două microbuze cu parbrizele zob! Părea de stat, mult de stat! Dar eu totuşi aveam programare! Cu două zile înainte! Teoretic, de aia se face programare, ca să nu mai stai la coadă, să nu mai piardă nimeni timp aiurea! Practic, la Gimarom, nu contează dacă ai programare, dar în acelaşi timp, la Gimarom, nu poţi veni fără să ai programare!
Pe la 14.20, începusem să mă enerverz. Tipa de la recepţie moţăia mai tare, fiind acum între vis şi realitate, înspre dulcele somn de prânz! În plus, eram sigur că nu ar înţelege nimic din ce spun, mai ales că începusem să am spume la gură de nervi! Ies afară, sun la Ager Service: “Sigur, puteţi veni chiar acum. Nu aveţi nevoie de programare pentru că totul merge destul de repede. Nu avem cheder pe stoc, dar puteţi veni dvs. cu unul nou sau chiar putem folosi chederul vechi dacă nu este degradat. Veniţi şi găsim aici o soluţie!”. Nu mai credeam în vrăjeală de genul ăsta. Totuşi, nu mai suportam să stau sub acelaşi acoperiş cu un “lider incontestabil de piaţă pe segmentul "parbrize şi geamuri auto" din România” după cum se arată în prezentarea de pe site.
Intru şi o întreb pe tipa de la recepţie: “Mă cam grăbesc… Pot cumpăra doar chederul şi să trec eu în altă zi?” Puţin încurcată şi fără parcă să înţeleagă aluzia, zice: „Sigur. Duceţi-vă la băieţi şi spuneţi-le că vreţi chederul”. În atelier, meşteru-şef îşi iese din pepeni că îl derajez iar: „De ce v-a trimis la mine? Eu aici montez, nu am cheder. Duceţi-vă înapoi la ea să vă facă factură şi apoi vă duceţi la depozit, în partea cealaltă!” Ca o grenadă fără cui, mă întorc la recepţie. „Păi, v-a trimis să le spuneţi că plecaţi. Vă facturez şi vă aduc eu chederul. Ce garanţie să vă dau pe cheder? Dacă nu se potriveşte îl aduceţi înapoi”. Destul de repede, operaţiunea s-a dus la bun sfârşit şi am călcat pedala către Ager Service, cu oarece îndoieli după experienţa de la Gimarom. Mă întreb, oare, dacă Peter Takacs Jr., în calitate de Manger General pentru Ungaria şi România, îşi asumă responsabilitatea şi pentru „client service-ul” din strada Istrati, Bucureşti, sector 5?
La Ager, imediat am fost preluat la recepţie. Deşi era destul de aglomerat, în 3 minute mi s-a dat avizul şi am fost îndrumat către şeful de atelier Lucian. Imediat, acesta a mers în parcare să vadă maşina. I-am explicat ce vreau, cum vreau, m-a ascultat şi m-a rugat să aştept maxim 15 minute până iese prima maşină. Aşa mi se spusese şi la Gimarom...
Spre marea mea surprindere, după fix 15 minute, dl. Lucian a venit la maşina şi m-a poftit înauntru, indicându-mi locul liber. Subliniez că nu eram cu vreun Rolls Royce, ci o babă de bmw-işcă de 23 de ani şi, probabil, un deviz cu cel mai ieftin parbriz din toate care sunt la ei pe stoc!
La 5 minute, doi băieţi s-au apucat deja să scoată cu grijă vechiul parbriz, apoi să cureţe cu grijă locul unde urma să fie montat noul cheder. Între timp, un altul aducea din depozit viitorul meu parbriz! „Acesta este!” mi-a făcut un semn prietenos dl. Lucian”. Apoi m-am dus la recepţie să privesc toată operaţiunea prin ciclopul destinat clienţilor. Aici, apropo, mă puteam servi gratuit cu apă sau cu cafea cu zahăr! După nici 10 minute, deja montau noul cheder.
Ce m-a surprins cel mai tare, însă, a fost faptul că dl. Lucian, şeful de atelier, un tip tânăr şi foarte amabil, şi-a dat haina jos şi a pus umăr la umăr cu băieţii până au pus sus noul parbriz. Cu toate că, avea de coordonat peste cinci echipe şi urmărea mersul lucrărilor pentru fiecare maşină în parte! Dacă apărea vreo problemă, dl. Lucian căuta clientul, îl chema la maşină şi îi explica cum stau lucrurile. Fără grabă, fără nervi, foarte curat şi foarte repede!
Am fost chemat la maşină să dau OK-ul pe lucrare numai după ce unul dintre băieţi a terminat de şters toate urmele de pe parbriz, de pe interior şi exterior! Abia apoi, cu devizul de predare/primire, m-am întors la recepţie să plătesc. Să plătesc puţin pentru o muncă făcută bine, curat şi repede, aşa cum mi-aş fi dorit să găsesc şi la Gimarom, aşa cum este normal. Mai ales în aceste condiţii de criză de lichidităţi!
La aproximativ o oră, exact cât aşteptasem să fiu băgat în seamă la Gimarom, ieşeam pe poarta Ager Service, foarte mândru de noul meu parbriz Splintex, pe Germania!
Apropo, să nu uit să şterg link-ul către Gimarom din lista mea de link-uri recomandate!!!
In sfarsit, un om politic la televizor! Si chiar independent! Azi, 14.10.2009, ora 12.00, pe RealitateaTv, ma uit uluit la Klaus Johannis , vestitul primar al Sibiului, care tocmai a intrat la negocieri, pentru a deveni noul premier interimar, alaturi de Crin Antonescu. Acum imi vin in minte doar urmatoarele cuvinte - PENTRU A IESI LA VOT SI PENTRU A-SI RECAPATA OPTIMISMUL, ROMANII NU AU NEVOIE DE TEHNOCRATI CABOTINI, DOVEZI SI CIFRE, CI DOAR DE OAMENI CARE SA LE MERITE INCREDEREA! Iar Johannis emana un bun simt, o liniste si o sinceritate de care romanii au mare nevoie in aceste momente! Nu stiu daca tine de aspectul modest si de accentul sau cu iz nemtesc, dar pare a fi urmatoarea treapta de evolutie pe scena politica a Romaniei! Oricum, personal, acum pariez clar pe intrarea lui Antonescu in turul 2 al alegerilor prezidentiale! Pe de alta parte, ar fi pacat ca Johannis sa se rateze politic in aceste momente tulburi... Va rog sa votati si voi in sondajul alaturat cum aveti de gand sa votati pentru Presedintie!
RASPUNSUL PRIMARIEI TULCEA, primit dupa 12 zile de la sesizare:
„ATENŢIE! PARCARE INUNDABILĂ. NU PARCAŢI TIMP ÎNDELUNGAT” - cât ar costa oare un astfel de panou de „informare/avertizare turistică”? Cati nervi, bani si turisti ar putea salva? Totusi, Primăria Tulcea ar recunoaşte astfel că freacă menta şi că nu are chef să rezolve problema canalizarii din zona portului. Mai bine să plângă turiştii şi mama primarului, decât să recunoască recunoască cineva că există o problemă care alunga DEFINITIV orice turist...
În contextul "foamei de bani" mondiale, se pare că băncile nu mai sunt destul de profitabile prin comisioane ascunse şi rate mărite peste noapte, aşa că au început, probabil, să fure prin bancomate amplasate peste tot la drumul mare. Cel puţin asta mi s-a întâmplat mie... 100 de lei blocaţi într-un bancomat BRD şi cheltuiţi la femei de preşedintele Groupe 
Şi eu care credeam că Moş Crăciun există... Dar să vă povestesc ce mi s-a întâmplat... Astazi împlinesc frumoasa vârstă de 27 de ani (mulţumesc pentru urări :) şi nu ştiam că mai cred în aşa ceva… Însă, ieri seară, am primit un colet suspect, cică prin DHL după cum mi-au transmis cei de acasă, care ar fi semnat în locul meu "de primire", cu adresa mea în engleză, dar fără nici un expeditor...
